Cand ziarele sunt pline de prea multe rahaturi si chipuri fade, aleg sa citesc gandurile sincere ale unor oameni destepti, asternute pe bloguri decente in grafica si content. Iubesc oamenii ce protesteaza inteligent si-i detest pe cei care-ti scot ochii cu profesionalismul lor invechit si ratat. Urasc protestele teatrale care sunt menite sa imbolnaveasca un popor deja bolnav si anxios! Read the rest of this entry »
Popularity: 18% [?]
“E vara, e soare, e mare si… fetite goale” , iar de aici completati textul ca nu e deloc greu. Ma numar printre fericitii romani ce au mai apucat sa vada si anul acesta marea si nu pentru ca distanta e o problema, ci pentru ca a vizita litoralul romanesc a devenit un lux. Am vazut pe sezlongul vecin , oameni ce au strans un an intreg la saltea sau la ciorap , banut cu banut tocmai pentru ca spiritul nationalist inca mai exista ici, colo. S-au gandit ca mai bine cheltuiesc economiile in spatiul acesta mirific, decat sa dea strainilor sau mai “bine dezvoltatilor” nostri vecini. Read the rest of this entry »
Popularity: 41% [?]
De cat timp n-ai mai avut placerea sa-i privesti si sa-i studiezi pe oamenii de pe strada, din metrou, din troleu…sa le observi reactiile, sa zambesti ca raspuns la zambetul si gandurile lor reflectate pe fata?!
Lumea in care traim ne rapeste , din pacate, aceasta placere de a observa , din simplu motiv ca suntem intr-o continua miscare , agitatie si schimbare. Pierdem clipe, momente si evenimente importante ale vietii si , cumva dezgustati, ne vaicarim ca trec saptamanile peste noi, ca trec anii, iar satisfactiile intarzie sa apara. Ne privim in ochi copilul intr-o dimineata si cu stupoare contatam ce bine si fluent vorbeste si ce mare si desirat este. Falcutele s-au retras, fata lui s-a alungit usor, manutele nu mai au creturile specifice celor mici, iar numarul pantofului e cu mult mai mare de ce-ti aminteai tu. Read the rest of this entry »
Popularity: 40% [?]
“Fiind baiet paduri cutreieram…” a lui Eminescu si mult iubitele “Amintiri din copilarie” -Ion Creanga , au reprezentat lecturile copilariei multora dintre noi pentru ca descriau in detaliu cea mai frumoasa perioada a vietii noastre. Am avut norocul sa nu copilaresc printre betoane , prafaraie, gunoaie si griji mondene, ci undeva unde lucrurile erau fantastice tocmai prin simplitatea lor. Read the rest of this entry »
Popularity: 39% [?]
Despre cat de frumosi, inventivi, speciali, ospitalieri si devreme acasa suntem noi am tot auzit inca din copilarie. Am dat mereu crezare descrierilor frumoase spuse cu mandrie de catre batranii nostri, insa de vreo cativa ani incoace am inceput sa am mari rezerve si sa consider toate aceste calitati autohtone doar simple mituri. Sau sa fie oare (nu vreau sa fiu rautacioasa) doar lauda frustratului pacalit de vulpe continuu?!
Imaginatia si inventivitatea romanilor(spuneam si mai sus) a innebunit ( chiar cucerit )lumea intreaga, insa toti trag zavorul cand trecem prin dreptul portii lor si , evident, feresc portofelul din calea mainilor noastre aprige si neinfricate. Pe buna dreptate! Popor ales! Cu stea-n frunte… Read the rest of this entry »
Popularity: 34% [?]
Cunosc o tanara tocmai buna de maritis, dar e foarte saraca. Un fel de cenusareasa! Frumoasa, e drept, dar fara zestre, fara unchi si alte rude in strainatate care sa-i bage in cont maruntis pt shopping si, cel mai grav, fara prieteni care, la un eventual concurs de talente, s-o poata vota. Read the rest of this entry »
Popularity: 37% [?]
Pentru ca ziua de maine e relativa, iar destinul e cel care, pana la urma, hotaraste incotro s- o iau, las o scrisoare fiicei mele pe care, ori de cate ori simte ca a ajuns la capatul rabdarii, s-o parcurga cu grija si sa o incarce pentru inca o perioada. Este, daca vreti, o scrisoare de dragoste.
Draga Maya,
Stiu ca lumea vazuta acum prin ochisorii tai pare perfecta.
Popularity: 54% [?]
Traim intre betoane, blocuri gri(reabilitarea n-a tinut prea mult ca deh…), respiram plastic in loc de flori( nici florile nu se mai fac ca pe vremuri) si vedem verde inaintea ochilor doar daca am gresit doza de calmante sau cine stie ce alte tratamente ipohondrice. Cu nostalgie-mi aduc aminte (ca multi din generatia mea) de copilarie, de prima parte a vietii petrecuta la bunici, la curte, unde mancam fructele direct din pom(fara griji de genul: sa le speli, sa le dezinfectezi), iar rosiile erau luate
Popularity: 22% [?]
A devenit, oare, recunoasterea greselilor/prezentarea scuzelor o virtute? Asta e intrebarea care ma macina pe mine de vreo cateva zile. Sunt situatii si situatii pe care le intalnim in viata de zi cu zi(din care invatam sau ba), dar pe care daca le trecem cu fruntea sus, umerii drepti, fara sa aducem prejudicii celor din jur, deci cu demnitate…putem spune ca suntem oameni buni? Putem?
Si sa ne intoarcem la dilema mea:
Un copil greseste-n fatza parintilor…educatia, bunul simtz, cei 7 ani de acasa il trimit pe acesta ,usor umil, sa-si prezinte scuzele pentru ce a facut sau ce nu a facut.
Un parinte greseste in fatza copilului sau. Aceleashi principii de viatza-l trimit( in mod normal) la cel mic(sau mare) sa-si recunoasca greseala.
Popularity: 22% [?]
La cafea , dimineatza, oamenilor le vin cele mai bune idei(unora pe buda), dar le trec si multe altele prin cap. Pai de aia il avem, nu? Priveam de la balcon in zare(caci zona e cam pustie pe unde locuiesc eu si privirea nu se prea loveste de multe alte cladiri) , sorbeam din binemeritata cafea aburinda bauta in tihna ca , deh, e Sambata, si constatam un…dor. Da, dor! Mi-e foarte dor de eroi autohtoni.
Sa nu va ganditi la personajele istorice despre care citim in manuale si nici la cei care gasesc sa fie “eroi” doar pt ca in imediata apropiere exista un cameraman si o gurista…aaa, pardon! reporter!
Popularity: 30% [?]
WP Cumulus Flash tag cloud by Roy Tanck requires Flash Player 9 or better.
POVESTEA este proiectul nostru, al celor care s-au săturat să tacă. Este proiectul tuturor celor care ştiu că tot ce au de spus va fi auzit şi dacă ar purta o pungă pe cap. Pentru că POVESTEA este proiectul celor care cred în ideile lor şi care nu trec indiferenţi pe lângă viaţă; care ştiu să spună poveşti adevărate despre ei, despre absurdul românesc, despre oameni, despre lucruri excelente, bune, mai puţin bune sau îngrozitoare.
