Nu mă număr printre românii dornici de zboruri internaționale, care imediat după ’89 au dat fuga pe meleaguri turcești, nu pentru culturalizare și schimb de experiență, ci pentru negoțuri ieftine prin talciocuri. Eram oricum mult prea mică atunci…prin urmare am așteptat 20 de ani până să calc pe pământul modernizat al lui Ataturk…Mai bine mai târziu, decât niciodată, nu? Și iată că unul din primele gânduri care mi-au venit în minte a sunat cam așa…. cum se face că de 20 de ani de când venim aici, nu am reușit să învățăm Read the rest of this entry »
Popularity: 28% [?]







