Despre cat de frumosi, inventivi, speciali, ospitalieri si devreme acasa suntem noi am tot auzit inca din copilarie. Am dat mereu crezare descrierilor frumoase spuse cu mandrie de catre batranii nostri, insa de vreo cativa ani incoace am inceput sa am mari rezerve si sa consider toate aceste calitati autohtone doar simple mituri. Sau sa fie oare (nu vreau sa fiu rautacioasa) doar lauda frustratului pacalit de vulpe continuu?!
Imaginatia si inventivitatea romanilor(spuneam si mai sus) a innebunit ( chiar cucerit )lumea intreaga, insa toti trag zavorul cand trecem prin dreptul portii lor si , evident, feresc portofelul din calea mainilor noastre aprige si neinfricate. Pe buna dreptate! Popor ales! Cu stea-n frunte…
Cum prea plimbata prin lume nu-s, ascultam fascinata de la oameni ce au avut norocul s-o faca, cam in ce fel se cantareste nivelul de civilizatie al unui popor. Uitandu-te la curatenia strazilor, la cate cosuri de gunoi gasesti pe o strada principala sau, din contra, mai putin principala, la traficul cel de toate zilele, la responsabilitatea fata de animalele comunitare, la spiritul civic(in general!), n-am putea baga Romania in topul tarilor civilizate, nu? De parca ar interesa pe cineva acel top de doi bani. Prioritatile noastre sunt altele. Lupta pentru supravietuire e o prioritate, da, asa este, insa nu cumva am ajuns asa jos tocmai pentru ca cele enumerate mai sus n-au intrat niciodata in socotelile noastre?!
Privim fascinati, precum la un film SF , cand o tara vecina are crestere economica si ne intrebam in barba cu jena: cum dracu au facut astia?! Daca altcineva face vreo inventie si-s laudati pentru acest lucru, zambim superior si soptim tot in barba( cat curaj sa avem si noi?!): Ce sa-ti spun! e un nimic…noi puteam si mai bine!
Niciodata insa nu adaugam acelor vorbe si fapte concludente ca cineva sa ne poata lua in serios.
Ne simtim jigniti cand aflam ca multi n-au auzit de Romania sau ca ne cred trib de indieni, ori canibali . Pai daca stau si ma gandesc bine… orgoliu in asa situatii e mai mare decat Casa Poporului, insa cand trebuie sa ne luptam pentru drepturile noastre, sa aparam putinul pe care-l mai avem, ne ascundem dupa pensionari ca niste lasi ce suntem!
Apropos de nivelul civilizatiei, aud in jurul meu tinerii care se plang de saracia in cultura, insa cu sinceritate declara ca atunci cand vor sa se relaxeze aleg programe tv in care nora si soacra se paruiesc in stil romanesc si se scuipa ca-n crang. Si sa nu uit de emisiuni in care valori inestimabile ale tarii: Guta, Minune, Salam, Patrunjel, Siliconel, Buzel fac entertaiment pentru poporul imbacsit de taxe si impozite. La intrebarea mea simpla: de ce ?! Mi-au raspuns: ne fac sa radem… sunt singurii.
Cartile, filmele, teatrul au incetat de ceva timp sa-l mai satisfaca pe roman in vreun fel. Asta daca au facut ele parte cu adevarat din viata simpla a acestuia. Cunosc personaje care vor sa reuseasca-n viata , sa ajunga mari romani, dar in viata lor n-au terminat de citit “ Amintiri din copilarie” . Si stiti care e drama? Ei chiar vor ajunge acolo…sus, foarte sus si ne vor conduce, ne vor reprezenta pe noi si aceasta tara in afara.
Pai si atunci? Nu-i asa ca ne meritam soarta? Mi-ar placea totusi sa ne scuturam putin de haina ignorantei si sa nu ne mai rugam sa ne rezolve altii problemele. Haideti sa ne ocupam singuri de educatia copiilor nostri , sa investim in ea , ca pe viitor sa fim siguri ca mediocritatea nu-si gaseste loc in casa noastra…fie ea si Romania!
Popularity: 34% [?]
De mult nu mai caut informatii la tv. De mult nu mai astept iepurasul sau pe Mos Craciun, dar cred in mitul crocodilului de Nil. De cescriu aceasta? Simplu, e cel mai feroce, e cel mai tacut si cel mai eficient in ceea ce priveste disparitiile. Facand analogie intre disparitia bunului simt, disparitia culturii romane, disparitia istoriei noastre, disparitia bunelor maniere, disparitia bugetului tarii, disparitia parlamentarilor din sedintele pe care iau bani , moca, ……. disparitia eminentei cenusii, disparitia a tot ceea ce e de valoare, cred ca de vina este cu adevarat …. crocodilul de Nil.
Pentru aceasta ar trebui sa-l veneram. De ce sa fie recunoscut si considerat zeu doar in tarile africane? Poate daca inaltii prelati ar citi ar fi de acord ca Sfantul Sinod sa-l canonizeze pe sfantul crocodil de Nil. Iar cu putina publicitate, mai mult ca sigur, vom stii ca totul se datoreaza lui.
Si uite asa ma inchin lui si nu ma mai intreb oare de ce se intampla toate , asa repede , fara sa stim, atat de silentios, si crancen.
Păi, înainte de a ne schimba imaginea prin occident, trebuie să ne rezolvăm problemele interne şi asta ar trebui să includă şi ieşirea din anonimatul acesta ce ne-a cuprins de ceva vreme… Cultură? Ce e aia? Mass media promovează inversul ei, prostul gust, scandalurile de tot felul ori analfabeţii iar valorile adevărate le descoperim abia atunci când nu mai sunt printre noi! Trist, dar adevărat!
Cat se poate de adevarat baieti!!! Da! Ce mai e de spus…
Well, ce vă ziceam în comentariul trecut s-a adeverit astăzi… Jean Constantin s-a stins din viaţă şi, printre altele, la toate emisiunile în care invitaţii principali erau piţipoance cu doi neuroni implantaţi în silicoane, agramaţi manelişti (sper că n-am făcut pleonasm) un ori fiţoşi de bani gata, s-a ţinut să i se aducă un ultim omagiu maestrului. De ce tocmai acum? De ce nu l-au invitat mai des când era în viaţă? Şi de ce în goana după rating, se recurge la dezvoltarea AGRESIVĂ a inculturii?